Ma actualizez la fiecare tangenta cu aciditatea realitatii si multumesc privirii tale care ma binecuvanteaza cu un nou contact cu o lume paralela in care uit de lucrurile care nu permit zambetului sa se afiseze.
Ascult zilnic balada unor oameni care sunt acolo sa vorbeasca; uneori raman cu un “Totul trece in aceasta lume,numai tramvaiul nu trece”..”Nu te lasa doborat de o problema" sau seara sunt stimulata de-“Descopeream femeia si, pe masura ce inaintam, ma rataceam in salbaticia ei”.
E dragut, de asemenea, si indescriptibilul entuziasm resimtit la vederea unui bestseller de Coelho intr-o librarie pe langa care trec pe strada ingusta sau a resimtirii unui miros pe care sa-l atribui unei perioade indepartate si deosebite din trecut.
Am tendinta de a stoarce ziua de minute si atunci cand aceasta intentie da roade(nu foarte des), beatitudinea imi sfideaza centrul gravitational. Urasc tot ceea ce nu pot invata usor si aglomerez lucrurile cu riscul de a amesteca solutii ce nu reactioneaza una cu alta. Totul reactioneaza in capul meu, numai reactiile dintr-un caiet cu pagini grele se incapataneaza. De fenomele fizice sunt oripilata, urasc sa vad cum reactioneaza gravitatia asupra sanilor unei biete femei, iar curentul electric intotdeauna a reprezentat o fobie ptr mine.
Simt nevoia sa aduc soare in interiorul meu, in speranta ca ambitiile naprasnice care ma acapareaza din cand in cand, sa ramana tot acolo a doua zi dimineata Fii fericit cu fiecare lucru nou si convenabil pe care il intalnesti, indruga cateva cuvinte duioase celor catorva persoane care ti-au dovedit ca iti sunt aproape, asculta o melodie care iti placea pe vremuri nespus si restabileste atmosfera care te-a facut cel mai implinit pana acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu